Ce înseamnă, de fapt, că un filtru de apă s-a înfundat?
Un filtru mecanic are rolul de a reține particulele solide prezente în apă.
Pe măsură ce acestea se acumulează în materialul filtrant, rezistența la trecerea apei crește. În instalație poate apărea astfel o pierdere de presiune, iar debitul disponibil la consumatori începe să scadă.
Acest proces este normal.
Problema apare atunci când filtrul se colmatează mult mai repede decât ar fi de așteptat.
Dacă un cartuș trebuie schimbat foarte frecvent, simpla înlocuire repetată a acestuia poate să nu rezolve cauza reală.
Care sunt semnele unui filtru colmatat?
Un filtru încărcat cu impurități poate produce mai multe simptome:
- presiunea apei scade;
- debitul la robinete devine mai mic;
- diferența de presiune înainte și după filtru crește;
- cartușul își schimbă vizibil culoarea;
- filtrul necesită înlocuire sau curățare foarte frecventă.
În cazul unei instalații cu manometre înainte și după filtru, diferența de presiune oferă informații mult mai utile decât simpla examinare vizuală a cartușului.
1. Apa conține foarte multe sedimente
Una dintre cele mai simple explicații este și una dintre cele mai frecvente.
Apa poate transporta:
nisip, mâl, rugină, particule minerale sau alte solide în suspensie.
Problema este întâlnită în special la anumite surse de apă din puț, dar particulele pot apărea și în instalațiile alimentate din rețea, de exemplu în urma unor lucrări sau din cauza depunerilor existente în conducte.
Cu cât încărcarea cu particule este mai mare, cu atât materialul filtrant își poate atinge mai repede capacitatea de reținere.
În acest caz, filtrul care se înfundă repede poate fi pur și simplu subdimensionat pentru cantitatea de impurități pe care trebuie să o rețină.
2. Micronajul ales este prea mic pentru prima etapă de filtrare
Este ușor să presupunem că:
1 micron este mai bun decât 5 microni, iar 5 microni sunt mai buni decât 50 microni.
În realitate, alegerea nu este atât de simplă.
Un filtru cu un grad de filtrare foarte fin poate reține particule mai mici, dar se poate și colmata mult mai rapid dacă primește direct o apă cu o cantitate mare de particule grosiere.
3. Fierul din apă poate colmata rapid filtrul
Aceasta este o situație foarte importantă în cazul apei din puț.
Fierul poate fi prezent în apa subterană inclusiv în formă dizolvată.
Apa poate părea limpede imediat după pompare, însă, în contact cu oxigenul, fierul se poate oxida și poate forma particule și depuneri de culoare galbenă, portocalie sau brun-roșcată.
Aceste particule pot fi reținute de filtrul mecanic.
Rezultatul?
Cartușul se colorează rapid în portocaliu sau maro și începe să se colmateze.
Într-o asemenea situație, schimbarea continuă a cartușelor tratează efectul, nu neapărat cauza.
Dacă analiza confirmă o concentrație ridicată de fier, poate fi necesară o soluție dedicată de deferizare.
4. Manganul poate contribui și el la colmatare
O situație asemănătoare poate apărea în cazul manganului.
Manganul poate exista inițial în formă dizolvată, iar prin oxidare se pot forma particule și depuneri de culoare brun-închis, gri-negru sau negru.
Acestea pot ajunge în filtrul mecanic și pot contribui la încărcarea acestuia.
Dacă observi că un cartuș devine rapid foarte închis la culoare, aspectul poate reprezenta un indiciu, dar nu este suficient pentru stabilirea cauzei.
Este necesară analiza apei pentru fier și mangan.
5. Rugina poate proveni chiar din instalație
Nu toate particulele de culoare brună provin din sursa de apă.
În instalațiile mai vechi, coroziunea conductelor sau a anumitor componente metalice poate introduce particule de rugină în apă.
În această situație, este important să identificăm unde apar impuritățile.
Dacă problema provine din instalația interioară, montarea unui sistem complex de tratare a apei la intrarea în clădire nu rezolvă automat cauza coroziunii aflate după acel punct.
6. Filtrul este prea mic pentru debitul instalației
Un alt aspect important este dimensionarea filtrului.
Un filtru nu trebuie ales doar după faptul că „se potrivește pe țeavă”.
Trebuie luate în calcul:
- debitul necesar;
- presiunea disponibilă;
- cantitatea de impurități;
- gradul de filtrare;
- suprafața filtrantă;
- tipul elementului filtrant.
Dacă printr-un filtru subdimensionat trebuie să treacă un debit mare de apă, pierderea de presiune poate deveni semnificativă, mai ales pe măsură ce elementul filtrant se încarcă.
7. Cartușul nu este potrivit pentru problema existentă
Există mai multe tipuri de elemente pentru filtrarea mecanică a apei, iar acestea nu se comportă identic.
Alegerea depinde de natura impurităților, dimensiunea particulelor, debit și aplicație.
Un cartuș potrivit pentru protecția unui echipament casnic nu este neapărat alegerea potrivită pentru o instalație cu debit mare și cantități importante de sedimente.
În astfel de aplicații pot fi mai potrivite alte soluții, precum filtre cu suprafață filtrantă mai mare, filtre cu sac sau sisteme autocurățabile.
Este mai bun un filtru de 1 micron decât unul de 20 microni?
Nu neapărat.
Micronajul indică dimensiunea particulelor pe care filtrul este proiectat să le rețină în anumite condiții, dar o valoare mai mică nu înseamnă automat un sistem mai bun.
Dacă instalăm direct o filtrare foarte fină pe o apă puternic încărcată cu sedimente, filtrul se poate colmata rapid și poate produce o pierdere importantă de presiune.
Filtrarea corectă înseamnă găsirea unui echilibru între:
gradul de filtrare + debit + pierdere de presiune + capacitatea de reținere a impurităților.
Când poate fi mai potrivit un filtru autocurățabil?
Dacă apa transportă permanent cantități importante de particule, schimbarea frecventă a cartușelor poate deveni costisitoare și incomodă.
Pentru anumite aplicații poate fi utilizat un filtru autocurățabil, care permite îndepărtarea impurităților acumulate pe elementul filtrant fără înlocuirea acestuia după fiecare ciclu de încărcare.
Astfel de sisteme sunt utile în special în aplicații cu:
- debite mai mari;
- încărcare semnificativă cu particule;
- funcționare frecventă sau continuă;
- necesitatea reducerii intervențiilor manuale.
Alegerea depinde însă de natura și dimensiunea particulelor care trebuie eliminate.
Cât de des trebuie schimbat un cartuș filtrant?
Nu există un interval universal valabil.
Durata de utilizare poate varia în funcție de:
calitatea apei, consum, suprafața filtrantă, micronaj, tipul cartușului și cantitatea de impurități.
Din acest motiv, recomandarea de a schimba orice cartuș după un anumit număr fix de luni, indiferent de condițiile de funcționare, poate fi înșelătoare.
Un criteriu important îl reprezintă creșterea pierderii de presiune prin filtru, împreună cu recomandările producătorului pentru elementul filtrant respectiv.
Când filtrarea mecanică nu mai este suficientă?
Aceasta este probabil cea mai importantă concluzie a articolului.
Un filtru mecanic este proiectat în primul rând pentru reținerea particulelor.
El nu trebuie confundat cu o instalație capabilă să rezolve toate problemele apei.
Dacă apa prezintă:
fier dizolvat, mangan dizolvat, duritate ridicată, nitrați, contaminare microbiologică sau alte probleme fizico-chimice,
pot fi necesare procese suplimentare de tratare.
De aceea, dacă filtrele se colmatează constant și cauza nu este evidentă, următorul pas nu ar trebui să fie automat cumpărarea unui cartuș „mai bun”.
Primul pas este identificarea problemei apei.
Concluzie
Colmatarea unui filtru este un proces normal: înseamnă că elementul filtrant reține impurități.
Însă atunci când filtrul se înfundă foarte repede, situația poate indica o încărcare mare cu sedimente, prezența fierului sau manganului oxidat, alegerea unui micronaj nepotrivit ori dimensionarea incorectă a sistemului.
În loc să schimbăm repetat cartușele, este important să identificăm ce anume ajunge în filtru și de ce.
O soluție corect dimensionată poate însemna filtrare progresivă, un element filtrant cu o capacitate mai mare, un sistem autocurățabil sau chiar o etapă separată de tratare a apei.
