Manganul în apa din puț: de ce apar pete negre și cum se tratează apa?

Ce este manganul și cum ajunge în apă?

Manganul este un element prezent în mod natural în sol și în roci.

În anumite condiții, acesta se poate dizolva în apa subterană și poate ajunge în apa extrasă din puțuri și fântâni. Concentrații mai ridicate pot apărea în special în ape subterane cu un conținut redus de oxigen sau în anumite condiții de pH și potențial redox.

Din acest motiv, prezența manganului în apa unui puț nu înseamnă neapărat că sursa a fost contaminată de o activitate umană.

Problema poate avea o origine naturală, geologică.

Cum îți dai seama că ai mangan în apă?

Unul dintre cele mai cunoscute semne este apariția unor depuneri sau pete închise la culoare.

Acestea pot fi observate pe:

  • chiuvete și căzi;
  • vasul de WC;
  • baterii și obiecte sanitare;
  • suprafețele aflate frecvent în contact cu apa;
  • rufe spălate cu apa respectivă;
  • interiorul conductelor sau al unor echipamente.

Manganul poate provoca probleme de culoare și depuneri chiar și la concentrații relativ reduse; OMS menționează că peste aproximativ 0,02 mg/L pot apărea reclamații privind colorarea apei și pătarea instalațiilor sau rufelor.

Aspectul apei poate oferi indicii, dar nu poate stabili concentrația de mangan. Pentru aceasta este necesară analiza apei.

De ce apa poate fi limpede când iese din puț, dar petele apar ulterior?

Aici este partea interesantă și merită explicată în articol.

În apa subterană, manganul poate exista într-o formă dizolvată, care nu este neapărat vizibilă cu ochiul liber.

Atunci când apa este extrasă din puț și intră în contact cu oxigenul sau când condițiile chimice se modifică, manganul dizolvat poate fi oxidat și transformat în forme mai puțin solubile.

Acestea pot forma particule și depuneri de culoare brun-închis până la negru.

De aceea, este posibil ca apa să pară limpede imediat după pompare, iar problemele să devină vizibile ulterior.

Fier sau mangan? Cum le deosebești?

Fierul și manganul sunt întâlnite frecvent în apele subterane și pot apărea chiar simultan.

Semnele vizibile pot fi însă diferite.

Fierul este asociat frecvent cu:

depuneri galbene → portocalii → brun-roșcate

în timp ce manganul poate determina:

depuneri brun-închise → gri-negre → negre

Totuși, culoarea nu este suficientă pentru stabilirea problemei.

Dacă apa conține atât fier, cât și mangan, aspectul depunerilor poate varia considerabil.

Analiza de laborator rămâne metoda corectă pentru identificarea și cuantificarea celor doi parametri.

Care este valoarea admisă pentru mangan în apa potabilă?

Conform legislației din România privind calitatea apei destinate consumului uman, valoarea admisă pentru mangan este:

50 µg/L

adică:

0,05 mg/L

În același tabel, pentru comparație, valoarea admisă pentru fierul total este 200 µg/L (0,2 mg/L).

Este important să nu confundăm însă această valoare din legislația românească cu valoarea de ghid bazată pe sănătate publicată de OMS. OMS indică în ghidurile sale actuale o valoare provizorie de 0,08 mg/L pentru mangan total, stabilită pentru protecția populației sensibile, inclusiv sugarii hrăniți cu formulă.

Pentru evaluarea conformității apei potabile în România trebuie urmărite valorile prevăzute de legislația națională aplicabilă.

Este manganul din apă doar o problemă estetică?

Nu este corect să tratăm manganul exclusiv ca pe o problemă de pete.

Manganul este un element esențial organismului în cantități adecvate, iar alimentația reprezintă în mod normal principala sursă de expunere.

Totuși, expunerea excesivă la mangan este nedorită. OMS a stabilit valoarea provizorie pentru apa potabilă luând în considerare efectele neurologice și o atenție deosebită acordată sugarilor alimentați cu formulă, care reprezintă o categorie sensibilă.

Prin urmare, atunci când analiza indică o concentrație ridicată de mangan, problema nu trebuie evaluată doar în funcție de culoarea apei sau de petele produse.

Un filtru de sedimente poate elimina manganul?

Nu întotdeauna.

Aceasta este o confuzie frecventă.

Un cartuș mecanic poate reține particulele de mangan deja precipitate, dacă dimensiunea acestora permite filtrarea.

Dar manganul aflat în formă dizolvată poate trece printr-un simplu filtru mecanic.

De aceea, montarea unui cartuș de 5, 20 sau 50 microni nu reprezintă automat o soluție pentru o apă cu mangan dizolvat.

Pentru eliminarea eficientă trebuie cunoscută forma în care manganul este prezent și trebuie aleasă tehnologia de tratare corespunzătoare.

Cum se elimină manganul din apă?

Nu există o singură metodă potrivită pentru toate sursele de apă.

În funcție de caracteristicile apei, tratarea poate implica procese precum:

oxidare → formarea unor compuși insolubili → filtrare

sau alte tehnologii și medii filtrante capabile să rețină manganul.

OMS menționează printre metodele utilizate pentru reducerea manganului oxidarea urmată de filtrare, adsorbția/oxidarea, schimbul ionic/dedurizarea în condiții adecvate și filtrarea biologică. Alegerea procesului depinde inclusiv de forma manganului — dizolvată sau particulată.

Tocmai de aceea, o instalație de demanganizare nu ar trebui dimensionată doar după informația:

„Am pete negre în baie.”

Ce trebuie analizat înainte de alegerea unei instalații?

Manganul nu trebuie analizat izolat.

Pentru dimensionarea unei soluții de tratare sunt importante și alte caracteristici ale apei, în special:

  • concentrația de fier;
  • pH-ul;
  • duritatea;
  • turbiditatea;
  • amoniul;
  • caracteristicile generale ale sursei de apă.

La acestea se adaugă informațiile despre instalație:

debitul necesar, consumul de apă, sursa, pompa și modul în care va fi utilizată apa tratată.

Aceeași concentrație de mangan nu înseamnă automat aceeași configurație de echipamente pentru două gospodării diferite.

De ce este importantă analiza apei?

Culoarea și depunerile ne pot spune că există o problemă, dar nu ne spun exact ce conține apa.

Petele negre pot orienta suspiciunea către mangan, în timp ce depunerile portocalii pot sugera fier, însă alegerea unei instalații exclusiv după aspectul apei poate duce la o tratare incompletă sau la dimensionarea greșită a echipamentelor.

Un buletin de analiză permite stabilirea concentrațiilor reale și identificarea problemelor care trebuie tratate împreună.

Concluzie

Manganul este întâlnit în numeroase surse de apă subterană și poate deveni evident prin pete și depuneri închise la culoare, chiar dacă apa pare inițial limpede.

Un simplu filtru mecanic nu este neapărat suficient, deoarece manganul poate fi prezent în apă și sub formă dizolvată.

Soluția de tratare trebuie aleasă în funcție de analiza apei, forma și concentrația manganului, ceilalți parametri fizico-chimici și debitul necesar.

De aceea, primul pas nu ar trebui să fie cumpărarea unui filtru, ci identificarea corectă a problemei prin analiza apei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *