Ai observat depuneri albe pe robinete, baterii, cabina de duș sau electrocasnice? Fierbătorul de apă se acoperă rapid cu un strat albicios, iar pe pahare rămân pete după uscare?
Cel mai probabil, cauza este duritatea ridicată a apei.
Apa dură este o problemă frecventă atât în cazul apei din rețeaua publică, cât și al apei provenite din puțuri sau foraje. Deși prezența mineralelor care determină duritatea este naturală, o concentrație ridicată poate provoca depuneri de calcar și poate afecta în timp instalațiile și echipamentele care folosesc apă.
De ce apare calcarul mai ales acolo unde apa este încălzită?
Temperatura are un rol important în formarea depunerilor.
Când apa dură este încălzită, echilibrul unor compuși dizolvați se modifică, favorizând formarea și depunerea carbonatului de calciu.
Din acest motiv, calcarul este întâlnit frecvent în:
- boilere;
- centrale termice;
- mașini de spălat;
- mașini de spălat vase;
- cafetiere;
- fierbătoare;
- schimbătoare de căldură.
Cu cât apa este mai dură și este încălzită mai frecvent, cu atât riscul formării depunerilor crește.
Ce probleme poate provoca apa dură?
Depunerile vizibile de pe baterii sunt doar partea ușor de observat a problemei.
Calcarul se poate forma și în interiorul instalațiilor și echipamentelor, unde nu este vizibil.
În timp, depunerile pot reduce diametrul util al conductelor, pot afecta transferul termic și pot contribui la scăderea eficienței echipamentelor.
1. Depuneri pe instalații
Calcarul se poate acumula pe conducte, robinete, baterii, dușuri și alte componente ale instalației.
2. Probleme pentru electrocasnice
Mașina de spălat, boilerul, centrala termică, cafetiera sau mașina de spălat vase pot acumula depuneri pe componentele care intră în contact cu apa.
În timp, acestea pot afecta funcționarea și durata de viață a echipamentelor.
3. Consum energetic mai mare
Un strat de calcar depus pe o suprafață de încălzire acționează ca o barieră pentru transferul termic.
Echipamentul poate avea nevoie de mai mult timp și energie pentru a încălzi aceeași cantitate de apă.
4. Curățare mai dificilă
Petele albe de pe baterii, faianță, sticlă și obiectele sanitare reapar frecvent după uscarea apei, ceea ce înseamnă mai mult timp și mai multe produse folosite pentru curățenie.
Este apa dură periculoasă pentru consum?
Duritatea apei nu trebuie confundată cu contaminarea microbiologică sau cu prezența unor substanțe periculoase.
Calciul și magneziul sunt minerale prezente în mod natural în apă.
Problemele asociate apei dure sunt în principal legate de depunerile de calcar, instalații, consumul de detergenți și funcționarea echipamentelor.
Totuși, aspectul apei sau depunerile observate în locuință nu sunt suficiente pentru a stabili calitatea generală a apei.
Mai ales în cazul apei din puț sau foraj, este recomandată efectuarea unei analize de apă, deoarece aceasta poate evidenția și alți parametri importanți.
Cum se măsoară duritatea apei?
Duritatea poate fi determinată prin analiza apei și poate fi exprimată în mai multe unități, printre care grade germane (°dH), grade franceze (°fH) sau mg/L CaCO₃.
În România, gradele germane sunt întâlnite frecvent în documentația tehnică pentru echipamentele de tratare a apei.
Orientativ, valorile pot fi interpretate astfel:
| Duritate | °dH | Caracterizarea apei |
|---|---|---|
| Foarte moale | 0–4 | conținut redus de minerale care produc duritate |
| Moale | 4–8 | duritate redusă |
| Medie | 8–12 | duritate moderată |
| Dură | 12–18 | predispusă la depuneri |
| Foarte dură | peste 18 | risc ridicat de formare a calcarului |
Clasificările pot varia ușor în funcție de standardul sau sursa utilizată, motiv pentru care valoarea măsurată trebuie interpretată în contextul aplicației.
Cum poți reduce depunerile de calcar?
Dacă problema este cauzată de o duritate ridicată, una dintre soluțiile utilizate pentru tratarea apei este dedurizarea.
Un dedurizator cu rășină schimbătoare de ioni reduce ionii de calciu și magneziu responsabili de duritatea apei, înlocuindu-i în procesul de schimb ionic cu ioni de sodiu.
Rășina trebuie regenerată periodic cu ajutorul unei soluții de saramură, proces care, în cazul sistemelor automate, este controlat de valva dedurizatorului.
De ce este importantă dimensionarea corectă a dedurizatorului?
Alegerea unui dedurizator nu ar trebui făcută doar în funcție de numărul de persoane din locuință.
Pentru dimensionarea corectă trebuie luate în calcul mai multe informații, precum:
- duritatea reală a apei;
- consumul estimat de apă;
- debitul necesar;
- numărul și tipul consumatorilor;
- sursa apei;
- modul de utilizare al instalației.
Un sistem subdimensionat poate necesita regenerări foarte frecvente sau poate să nu asigure debitul necesar, în timp ce un echipament supradimensionat poate însemna o investiție inutilă.
De aceea, primul pas ar trebui să fie cunoașterea caracteristicilor apei care urmează să fie tratată.
Apa din puț sau foraj are depuneri albe? Nu presupune automat că problema este doar duritatea
În cazul surselor proprii, depunerile pot fi doar unul dintre indiciile privind compoziția apei.
Apa poate conține simultan duritate ridicată și alte elemente sau compuși care necesită tratare, precum fier, mangan, amoniu, nitrați sau alte substanțe.
De aceea, înainte de alegerea unui sistem de tratare pentru apa din puț sau foraj, recomandarea este efectuarea unei analize fizico-chimice și, atunci când apa este destinată consumului, microbiologice.
Soluția de tratare trebuie stabilită în funcție de rezultatele analizei, nu doar după aspectul, gustul sau mirosul apei.
Concluzie
Depunerile albe de pe robinete, baterii, cabine de duș și electrocasnice sunt unul dintre cele mai frecvente semne ale unei durități ridicate a apei.
Problema nu se limitează la aspectul suprafețelor. Calcarul se poate acumula în timp și în interiorul instalațiilor, boilerelor, centralelor și electrocasnicelor, influențând funcționarea și eficiența acestora.
Dacă observi depuneri frecvente de calcar, primul pas este să afli duritatea reală a apei. Pe baza rezultatului și a consumului de apă poate fi dimensionată corect soluția de dedurizare.
Pentru apa provenită din puț sau foraj, este recomandată o analiză mai amplă înainte de alegerea echipamentelor de tratare.
