Fierul și manganul sunt două dintre problemele frecvent întâlnite în apa provenită din puțuri și foraje.
Apa poate deveni gălbuie, portocalie sau maronie, pot apărea depuneri pe obiectele sanitare, iar în alte situații observăm pete negre sau sedimente închise la culoare.
Aceste semne ne pot indica existența unei probleme, dar nu sunt suficiente pentru alegerea unei stații de tratare.
Fierul și manganul pot apărea separat sau simultan, iar eficiența tratării este influențată și de ceilalți parametri ai apei.
De aceea, alegerea între deferizare, demanganizare sau o soluție care tratează ambele probleme trebuie să înceapă cu analiza apei.
Fier sau mangan? Cum le deosebim?
Fierul și manganul pot produce efecte asemănătoare, însă există câteva indicii care ne pot orienta.
| Problemă observată | Poate indica |
|---|---|
| Apă gălbuie, portocalie sau roșiatică | Fier |
| Pete roșcate sau maronii | Fier |
| Depuneri asemănătoare ruginii | Fier |
| Pete negre sau brun-închise | Mangan |
| Depuneri negre pe obiectele sanitare | Mangan |
| Fier și mangan peste limite în analiza apei | Necesitatea tratării ambilor parametri |
Aspectul apei reprezintă însă doar un indiciu.
Analiza de laborator este cea care ne arată ce conține apa și în ce concentrații.
De ce apa poate fi limpede chiar dacă are fier?
Este o situație întâlnită frecvent în cazul apei provenite din puțuri și foraje.
Apa poate ieși din puț aparent limpede, iar după ce stă o perioadă în contact cu aerul începe să devină gălbuie sau maronie.
Explicația poate fi prezența fierului dizolvat.
În contact cu oxigenul, fierul se oxidează și poate forma particule care colorează apa și ulterior se depun.
Prin urmare:
Apă limpede ≠ apă fără fier.
Dacă apar modificări de culoare după ce apa este lăsată într-un recipient sau apar în timp depuneri maronii în instalație, este recomandată efectuarea unei analize.
Ce se întâmplă în cazul manganului?
Manganul poate fi prezent și el în apa subterană și poate produce probleme de culoare și depuneri.
Unul dintre semnele caracteristice îl reprezintă apariția petelor sau depunerilor negre și brun-închise.
Acestea pot apărea pe:
- obiecte sanitare;
- baterii și chiuvete;
- instalații;
- rezervoare;
- echipamente care utilizează apa;
- rufe.
La fel ca în cazul fierului, manganul nu trebuie identificat doar după aspectul apei.
Confirmarea se face prin analiza de laborator.
Deferizare sau demanganizare?
Termenii descriu problema pe care dorim să o tratăm:
Deferizarea urmărește reducerea concentrației de fier din apă.
Demanganizarea urmărește reducerea concentrației de mangan.
În practică însă, situația nu este întotdeauna atât de simplă.
O apă poate avea:
fier ridicat + mangan normal
sau
fier normal + mangan ridicat
dar foarte frecvent putem întâlni:
fier ridicat + mangan ridicat.
În acest caz, sistemul trebuie proiectat astfel încât să poată trata ambele probleme.
De ce nu alegem stația doar după concentrația de fier?
Una dintre cele mai frecvente greșeli este alegerea unui echipament doar pe baza unui singur rezultat din analiza apei.
De exemplu:
Fier = 1,2 mg/L → avem nevoie de un deferizator.
Informația este importantă, dar nu este suficientă pentru proiectarea corectă a sistemului.
Trebuie să vedem ce se întâmplă și cu restul apei.
Ce parametri trebuie analizați?
Pentru stabilirea unei soluții de deferizare și demanganizare trebuie luată în calcul chimia generală a apei, nu doar concentrația unui singur element.
În funcție de sursă și de aplicație, analiza poate include:
- fier;
- mangan;
- pH;
- duritate;
- amoniu;
- turbiditate;
- conductivitate;
- nitrați și nitriți;
- alți parametri fizico-chimici relevanți.
Dacă apa este destinată consumului uman, trebuie verificată și calitatea microbiologică.
Toate aceste informații permit stabilirea unei scheme de tratare potrivite pentru apa respectivă.
De ce este important pH-ul?
pH-ul este unul dintre parametrii importanți în procesele de eliminare a fierului și manganului.
Oxidarea și precipitarea acestor elemente sunt influențate de condițiile chimice ale apei.
În general, manganul este mai dificil de oxidat decât fierul, iar anumite procese sau medii filtrante au nevoie de condiții specifice pentru a funcționa eficient.
Din acest motiv, două surse de apă care prezintă concentrații asemănătoare de fier și mangan nu necesită automat aceeași configurație de tratare.
Cum sunt eliminate fierul și manganul?
Una dintre metodele utilizate constă în transformarea fierului și manganului dizolvat în forme care pot fi ulterior reținute prin filtrare.
Simplificat, procesul poate fi reprezentat astfel:
Fier / mangan dizolvat → oxidare → formarea particulelor → filtrare → apă tratată
În funcție de caracteristicile apei, oxidarea poate avea loc prin diferite procese, iar filtrarea poate utiliza medii specializate.
Configurația trebuie stabilită pentru fiecare aplicație.
Exemplu: cum interpretăm o analiză?
Să presupunem că avem următoarele rezultate:
| Parametru | Rezultat |
|---|---|
| Fier | 1,2 mg/L |
| Mangan | 0,18 mg/L |
| pH | 7,1 |
| Duritate | 24 °dH |
| Amoniu | 0,30 mg/L |
Prima observație ar putea fi:
„Avem fier ridicat, deci avem nevoie de deferizare.”
Dar analiza ne arată mai mult.
Avem simultan fier și mangan, iar apa prezintă și o duritate ridicată. Amoniul este, de asemenea, un parametru care trebuie evaluat.
Prin urmare, nu este suficient să alegem pur și simplu un echipament pentru eliminarea fierului.
Trebuie stabilite:
- problemele care trebuie tratate;
- ordinea etapelor de tratare;
- tehnologia și mediile filtrante potrivite;
- debitul necesar;
- condițiile de funcționare;
- calitatea dorită a apei după tratare.
Acesta este motivul pentru care un buletin complet de analiză oferă mult mai multe informații decât valoarea fierului sau manganului luată separat.
Putem elimina fierul și manganul cu aceeași stație?
În anumite situații, da.
Există medii filtrante și configurații care permit tratarea simultană a fierului și manganului.
De exemplu, mediile catalitice pot fi utilizate pentru oxidarea și filtrarea acestor elemente atunci când condițiile apei permit acest lucru.
Pyrolox® Advantage, disponibil în gama H2O International, este un mediu catalitic destinat aplicațiilor de eliminare a fierului, manganului și hidrogenului sulfurat.
În alte situații, caracteristicile apei pot impune procese suplimentare sau mai multe etape de tratare.
Din acest motiv nu există o configurație universală pentru toate puțurile sau forajele.
Ce se întâmplă dacă alegem greșit mediul filtrant?
O stație poate fi dimensionată corect din punct de vedere al debitului și totuși să nu ofere rezultatele așteptate dacă procesul sau mediul filtrant nu este potrivit pentru caracteristicile apei.
Pot apărea:
- eliminarea insuficientă a fierului;
- mangan rezidual în apa tratată;
- depuneri în instalație;
- colmatarea prematură a mediului filtrant;
- consumuri inutile de apă pentru spălare;
- scăderea debitului;
- necesitatea unor intervenții mai frecvente.
De aceea, dimensionarea unei stații nu înseamnă doar alegerea dimensiunii coloanei sau a debitului nominal.
Trebuie stabilit întregul proces de tratare.
Debitul este la fel de important ca analiza apei
După stabilirea tehnologiei trebuie determinat și necesarul de apă.
O locuință, un hotel, o fabrică și o rețea comunală pot avea exact aceeași problemă de calitate a apei, dar necesită sisteme complet diferite.
Trebuie cunoscute cel puțin:
debitul instantaneu necesar + consumul zilnic + caracteristicile apei brute + calitatea dorită a apei tratate.
Pe baza acestor informații se poate dimensiona corect instalația.
Analiza apei este punctul de plecare
Fierul și manganul pot părea probleme simple atunci când observăm apă colorată sau depuneri pe obiectele sanitare.
În realitate, alegerea unei soluții eficiente presupune mai mult decât identificarea vizuală a problemei.
Analiză apă → identificarea problemelor → alegerea procesului → alegerea mediului filtrant → dimensionarea sistemului
Aceasta este ordinea corectă.
La H2O International, sistemele de tratare sunt configurate în funcție de caracteristicile sursei de apă, debitul necesar și aplicația în care urmează să fie utilizate.
